

În prima noapte, Maria respiră liniștit. Cartea foșnește, iar Țițu toarce atent. – E timpul, spune Ursulețul Curajului. Găsește buzunarul invizibil și pune curaj. Clopoțelul clinchete: mâine va îndrăzni.

A doua noapte, Eliza adoarme lângă Maria. Țițu veghează, clopoțelul abia clinchete. – Sosesc, spune Iepurașul Răbdării. Adună supărări, lacrimi mici, și le repară. Pentru mâine, răbdarea ține mânuțe liniștite.

A treia noapte, Steluța Viselor plutește. – Ce vis alegem?, șoptește. Țițu miaună: grădină, soare, joacă împreună. Steaua picură lumină și leagănă visul voios. Maria și Eliza zâmbesc în somn.

A patra noapte, cartea se deschide. Ursulețul, Iepurașul și Steluța lucrează. – Curaj, răbdare, vis bun!, toarce Țițu. Buzunarul se umple, greul se lipește. Personajele intră în carte, lumina se stinge.